De ce permite Dumnezeu asa ceva ...?

Cutremure, inundatii, valuri tsunami devastatoare, furtuni distrugătoare ...

În acest text concis dorim să-i motivăm pe toti doritorii, să se gândească profund si să privească astfel de evenimente într-un context mai larg. După părerea noastră catastrofele naturale nu sunt o pedeapsă directă de la Dumnezeu.

Recunoastem faptul că este o întrebare dificilă, în special pentru cei care trec printr-o suferintă fizică si psihică adâncă. Totusi dorim să explicăm de ce credem că astfel de fenomene nu pun sub semnul întrebării dragostea si puterea nemărginită a lui Dumnezeu. El nu doreste nimic rău, ci ceea ce este cel mai bine pentru om.

De multe ori motivul consecintelor tragice al unor astfel de dezastre naturale constă în păcatul neglijentei, al egoismului, al mândriei si lăcomiei. Omenirea nu este dispusă să-si folosească cunostintele si abilitatile, să investească energie si bani în lucruri folositoare tuturor si nu numai unora care doresc să-si satisfacă dorintele egoiste.

Stiinta s-ar putea dezvolta mult mai rapid în scopul prevenirii multor tragedii. Telul ar trebui să fie  rezolvarea problemelor omenirii si acordarea sansei fiecărui om de a duce o viată sigură. Se pune problema de atitudine. Omul ar fi putut să facă deja mult mai mult dacă nu ar privi numai propriile avantaje pe termen scurt, neluând în seama responsabilitatea sa fată de ceilalti.

Pentru a întelege corect aceste tragedii trebuie să întelegem mai întâi natura lui Dumnezeu si raportarea Lui la lumea materială. Credem că Dumnezeu este creatorul lumii, cel care o guvernează si o sustine. Existenta universului minunat, Pamântul - locasul omului - fiind o parte a sa - sunt reflectarea dragostei si  întelepciunii Lui.

Legile naturii au fost făurite cu exactitate asa încât omul să aibă unde să locuiască. Totusi există fenomene naturale care pun în pericol viata omului. Ele nu au loc numai pe planeta noastră, ci pot fi observate oriunde în Cosmos.

Dumnezeu nu a creat o lume în care trebuie să intervină în mod constant prin minuni pentru a directiona totul după voia Lui. Dumnezeu nu l-a pus pe om într-o lume miraculoasă în care să-l protejeze de orice dezastru si să-i furnizeze tot ce are nevoie. L-a înzestrat pe om cu inteligentă pentru  a folosi resursele în mod rational si a trăi în pace în această lume. Omul este o creatură dotată cu ratiune si duh, este responsabil să le folosească în mod corect. Dumnezeu nu l-a creat pe om ca pe o marionetă, ci i-a dat libertatea de a decide singur cum doreste să-si folosească abilitătile.

Din păcate oamenii locuiesc astăzi chiar si în zonele foarte periculoase. Doar din cauza unor avantaje materiale, ei ignora hazardele naturale în astfel de regiuni precum California, Florida si Japonia (1). Unele metropole sunt construite în cele mai periculoase regiuni seismice. Multe vieti ar putea fi salvate dacă oamenii ar evita în mod constient zonele afectate frecvent de tsunami, inundatii, furtuni puternice etc. Sunt destule regiuni pe Pământ care sunt îndeajuns de sigure.

Pe lângă aceasta avem tehnologie care ne-ar putea ajuta să găsim căi pentru a locui în siguranta chiar si în zone care nu sunt complet ferite de calamităti naturale. Stiinta ingineriei moderne ne permite să construim clădiri rezistente si la cutremure cu magnitudini înalte.

În ceea ce priveste valurile seismice, ar putea fi instalate sisteme de avertizare pentru ca oamenii să se poată retrage la timp în locuri mai sigure. Agentia BBC răspândită în toată lumea scrie: "În Japonia, o retea de fibră optică cu senzori înregistrează orice activitate seismică si transmite informatia unui calculator foarte puternic de la Agentia de Meteorologie, care estimează înăltimea, viteza, destinatia si timpul de sosire al oricărui tsunami. În timp de două minute de la producerea cutremurului, agentia poate să tragă semnalul de alarma."(2)

Tările mai bogate au astfel de sisteme si ar putea ajuta regiunile mai sărace cum ar fi cele din jurul Oceanului Indian. Pe de altă parte si-ar putea folosi resursele mai bine. Dar este tipic iresponsabilitătii omului că aceste lucruri se iau în considerare numai după producerea unor astfel de calamităti.

Cu ocazia catastrofei produse de valurile tsunami din decembrie 2004 în Parcul National Yala din Sri Lanka au murit un număr mare de turisti si angajati. Cu toate acestea autoritătile responsabile pentru monitorizarea animalelor sălbatice au relatat că nu s-a înregistrat nici o moarte în rândul animalelor.(3) Dacă animalele sunt capabile să simtă astfel de pericole, cu atât mai mult omul e capabil să facă fată unor astfel de dificultăti din moment ce este înzestrat cu ratiune si duh.

Consecintele tragice ale unor astfel de fenomene ar trebui să ne pună pe gânduri si cu privire la alte dezastre precum avortul care este o tragedie de zi cu zi. Pe întregul glob anual au loc catastrofe care cauzează moartea multor sute de mii de oameni. Pe de altă parte,  prin avort mor anual aproximativ 45.000.000 de copii în toată lumea, ceea ce înseamnă că mor 123.000 de copii pe zi.(4) Acesta este un număr incredibil de mare. Cine se gândeste la ei? Ei nu pot să protesteze, abia dacă se mai spune câte ceva despre suferinta lor la televizor sau în ziare.

Calamitătile naturale ca: cutremurele, inundatiile, valurile tsunami devastatoare, furtunile distrugătoare, ne arată neputinta noastră. Omul trebuie să-si accepte limitele. Nu putem face orice dorim, ci trebuie să respectăm creatia lui Dumnezeu asa cum este ea. Omul trebuie să-si folosească abilitătile date de Dumnezeu si resursele într-un mod responsabil pentru a evita orice prejudiciu la adresa omenirii.

Nu trebuie să ne simtim în siguranta doar fiindcă trăim într-un loc sigur. Viata oricui se poate sfârsi brusc datorită unui accident de masină sau unui atac cardiac. Valoarea vietii omenesti o întrece cu mult pe cea a bunurilor materiale care fac parte din viata noastră de zi cu zi. Imaginile cu regiuni devastate si morti zdruncină sentimentul de sigurantă al omului în lucruri materiale si ne fac constienti de faptul că numai viata eternă cu Dumnezeu ne poate garanta sigurantă. Viata noastră este plăpândă, nu o putem poseda sau stapâni. Este un dar de la Sursa Vietii, care este Dumnezeu. Trebuie să fim recunoscători pentru fiecare zi pe care o avem în existenta aceasta.

Nu privim catastrofele naturale ca pe o pedeapsă directă de la Dumnezeu chiar împotriva oamenilor  care locuiesc în zonele afectate. Daunele cauzate de astfel de evenimente s-ar putea preveni dacă omul ar fi gata să-si vadă responsabilitatea fată de semenii săi si să-si folosească abilitătile pentru a sluji în mod altruist.

"Sau acei optsprezece insi, peste care a căzut turnul din Siloam, si i-a omorât, credeti că au fost mai păcătosi decât toti ceilalti oameni, care locuiau în Ierusalim? Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiti, toti veti pieri la fel" ( Luca 13:4-5)

Isus nu i-a considerat pe acei oameni mai păcătosi, ci le spune tuturor să se pocăiască.

----------------------------------------------------------------------------

Sursele datelor din articol:
1) vezi  http://www.rms.com/Publications/Maps.asp
2) vezi  http://news.bbc.co.uk/cbbcnews/hi/newsid_4140000/
3) vezi  http://news.bbc.co.uk/2/hi/south_asia/4136485.stm
4) vezi  http://guttmacher.org/pubs/journals/25s3099.html